Subiectul romanului e greu de povestit. Sunt in fond aproape tot atatea povestiti cate personaje principale. Si chiar daca nu e un Decameron ori un Hanu-Ancutei, unde povestitorii se perinda in fata ascultatorilor, Craii e la fel de variat epic precum acestea si asaza intamplarile istorisite in cele mai variate perspective: unele intamplari par a cobori din timpuri vechi, altele, din spatii indepartate, destule tasnesc din viata de toate zilele a unor oameni cu stare si cu pofta de a trai dintr-un Bucuresti de la sfarsitul epocii frumoase, cum este numita indeobste aceea dinaintea Primului Razboi Mondial. Nicolae Manolescu