Cartea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se doreşte a fi o abordare nouă a ceea ce numim istoria casaţiei, născându-se din necesitatea de a prezenta publicului momentele istorice şi de referinţă ale instanţei supreme.

În sistemul instituţional din România, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispune de puterea suverană, în calitatea sa de instanţă supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, având, în principal, competenţa judecării recursului în casaţie şi asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.

Împrejurările istorice ce s-au succedat de-a lungul timpului au condus la transformări marcante de ordin legislativ în cadrul societăţii noastre astfel, crearea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România a reprezentat etapa decisivă de construire a unităţii naţionale, fiind factorul determinant ce a stat la baza modernizării întregului sistem judiciar românesc, în contextul integrării în spaţiul socio-economic european.

De la publicarea primei legi pentru înfiinţarea Curţii de Casaţiune şi de Justiţie la organizarea şi evoluţia diferitelor reglementări ale raţionamentului juridic şi ale trăsăturilor sale în cadrul celei mai înalte autorităţi a puterii judecătoreşti, instanţa supremă a participat nemijlocit la întregirea ciclurilor istorice ale României moderne, consemnate în actele organizatorice şi de administrare a justiţiei.

Astăzi, când istoria îşi deschide iarăşi cartea pentru a înscrie în filele ei un nou eveniment în evoluţia legislativă a oricărei societăţi, notăm cu responsabilitate şi respect un nou moment încărcat de o semnificaţie aparte în viaţa justiţiei şi a societăţii noastre, elaborarea şi adoptarea noilor coduri: civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală, realizându-se astfel valorizarea contribuţiilor româneşti în virtutea necesarei conectări la contextul ştiinţific european contemporan.

Instanţa supremă, indiferent de asperităţile legislative întâmpinate de-a lungul timpului, îşi continuă activitatea în cadrul sistemului judiciar românesc, fiind chemată să-şi exercite înaltul atribut al suveranităţii pentru întărirea respectului faţă de lege, participând alături de instituţiile fundamentale ale statului la edificarea treptată a structurii pe care urmează să se înalţe noua cultură a libertăţii, a egalităţii, a respectului drepturilor omului, componente ale planului nostru elaborat de evoluţie, ca popor cu o identitate europeană recunoscută.

Jud. dr. Livia Doina Stanciu
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie