Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, intrată în vigoare la data de 1 octombrie 2011, conferă dreptului de a moşteni o nouă configuraţie.
   Cunoaşterea şi înţelegerea sensului noii reglementări în această materie vor contribui substanţial la creşterea calităţii actului de justiţie. Alături de cei care înfăptuiesc justiţia, sunt interesaţi de cunoaşterea dispoziţiilor noului Cod civil în materia dreptului de a moşteni, de asemenea, partenerii justiţiei, teoreticienii dreptului, notarii publici, funcţionarii publici cu atribuţii în acest domeniu, studenţii specializărilor Drept şi Administraţie publică.
În egală măsură, prezintă utilitate practică şi cunoaşterea dispoziţiilor Codului civil de la 1864, întrucât acestea sunt aplicabile, în virtutea principiului tempus regit actum, moştenirilor deschise anterior datei de 1 octombrie 2011.
În scopul de a veni în ajutorul celor interesaţi, în lucrarea de faţă sunt analizate comparativ instituţiile dreptului succesoral, prin raportare la ambele acte normative menţionate şi sunt relevate de o manieră foarte clară noutăţile aduse de Legea nr. 287/2009, prin inserarea unor „inventare ale noutăţilor”.